-->CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE

a) În funcţie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica în următoarele grupe:
•    Intoxicaţii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substanţe toxice;
•    Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;
•    Boli prin expunere la energie radiantă;
•    Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute;
•    Boli prin expunere la zgomot şi vibraţii;
•    Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută;
•    Alergii profesionale;
•    Dermatoze profesionale;
•    Cancerul profesional;
•    Boli infecţioase şi parazitare;
•    Boli prin suprasolicitare;
•    Alte boli (care nu intră în categoriile anterioare).

b) După timpul de expunere la acţiunea factorului de risc, există:

A.    Intoxicaţii acute (se cercetează atât ca boală profesională cât şi ca accident de muncă), generate de o expunere de scurtă durată la acţiunea factorului de risc, dar la doze mari.
B.    Intoxicaţii cronice (se cercetează ca boli profesionale), provocate de regulă, de doze relativ mici, dar care acţionează timp îndelungat asupra organismului;

A. Intoxicaţii acute

Efectul toxic poate fi instantaneu sau imediat.
•    Efect toxic instantaneu: se manifestă după sau în timpul  unei expuneri foarte scurte  (de la cateva secunde la 1 sau 2 minute) prin  efecte acute funcţionale şi/sau lezionale care pot antrena în special o pierdere de cunoştinţă, o comă sau un stop cardio-respirator. Acidul cianhidric, hidrogenul sulfurat, hidrogenul arsenic si hidrogenul fosforat prezintă aceste caracteristici de intoxicaţie fulgeratoare.
•    Efect toxic imediat: se manifestă după o expunere de scurtă durată printr-o iritare acută a mucoaselor respiratorii sau a pielii, printr-o narcoză care incumbă o  inaptitudine  funcţională, printr-o afectare celulară ireversibila…
Exemple de intoxicaţii acute cercetate ca şi accidente: arsuri, afecţiuni  respiratorii, digestive, oculare etc.

Alergiile…

    In termeni europeni, prima etapă este sensibilizarea şi corespunde la o reacţie individuală, raspunsul la o anumită substanţă.
Exemple: Alergii cutanate (dermitele), astmul. Apar alergii la detergenţi, la coafor (persulfatul poate provoca astm), la ciment, la cauciuc, izocianaţii din vopsele si poliuretanii pot provoca accidente respiratorii.
    A doua etapă corespunde declanşării alergiei (de ex. produsele cosmetice au scris pe etichetă ca sunt hipoalergice ceea ce înseamna ca riscul este redus la maximumm dar nu e totuşi garantat).
    Riscul ca o persoană să devină alergică la o substanţă care apare în mediul de muncă creşte în cazul unei expuneri ridicate sau a unor expuneri repetate.
    Printre substanţele chimice care provoacă alergii ale căilor respiratorii se numără acrilaţii (tratamentul stomatologic, industria de mase plastice), amidele (vopsele de păr), di-izocianaţii (lacuri, adezivi), colofoniul (lipire) şi anhidridele acetice (vopsele pulbere, industria electronică). În ceea ce priveşte lumea vegetală şi animală, făina, latexul şi animalele cu blană pot cauza alergii respiratorii.
   
Un tip aparte de alergie pulmonară (alveolită sau reacţie pulmonară alergică) apare în cazul expunerii la microorganismele din paie, seminţe, fân mucegăit etc.
    În urma expunerii la crom, nichel, acrilat, răşini epoxidice şi anumite plante se pot produce eczeme la nivelul mâinilor. Muncile care implică contactul mâinilor cu diferite uleiuri sau contactul prelungit al mâinilor cu apa pot conduce de asemenea la apariţia unor eczeme.

B.    Intoxicaţii cronice (boli profesionale)

De regulă efectele, adesea nespecifice  toxicului, apar la mai multe zile, luni, chiar ani dupa expunere.
 Expunerea trece de cele mai multe ori neobservată, mai ales daca produsul nu are miros sau efect iritant.

Prin urmare efectul toxic pe termen lung: se manifestă după expuneri prelungite, repetate timp de mai multe săptămâni; chiar ani, prin apariţia cancerului, a efectelor  toxice asupra  funcţiei de  reproducere, a afecţiunilor sistemului nervos, a reacţiilor de hipersensibilitate întârziată.

Cancerul ….
Perioada lungă de latenţă a bolii (15-20 de ani de expunere la noxele respective, uneori chiar mai mult) face, pe de o parte, ca persoanele în cauză să nu conştientizeze imediat pericolul, iar, pe de alta, frecvent declararea bolii se petrece după pensionare şi astfel, in lipsa unei evidente clare, nu mai sunt analizate antecedentele profesionale ale acestora.     
c) După modul de acţiune a factorului de risc asupra organismului există:
•    Boli cu acţiune generală, care afectează întregul organism;
•    Boli cu acţiune locală, care afectează o parte a organismului, un aparat sau un organ.
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one